luni, 3 decembrie 2012

Adevăr vital: viaţa (adevărul despre viaţă)

Nu mi-a plăcut niciodată să generalizez şi să nu am dreptate, nu mi-a plăcut nici formula contrară.

În speranţa că acest articol (nu) va reprezenta gândurile şi sentimentele mele recente, voi încerca să fiu cât de obiectiv posibil.

Pentru început, vreau să facem un mic studiu individual. Studiul presupune în a răspunde la întrebarea "Sunt fericit/ă în acest moment?".

Răspunsul contează foarte mult. De aceea, vă las pe voi să răspundeţi la această întrebare (să meditaţi asupra ei) până la sfărşitul acestui articol.

Viaţa, un fulg de nea
Ea porneşte, încet, spre locul unde va reuşi să se aşterne cel mai bine. Când ajunge acolo, aşteaptă următorii fulgi de nea să o ajute să supravieţuiască, să se aşeze alături şi să formeze împreună un întreg.

Vremea, timpul, un factor decisiv în detrimentul unei vieţi
Îmi doresc acum să schimb un moment din viaţa mea, poate nesemnificativ. Astfel, vreau să fi întârziat 10 minute într-un loc, îmi doresc să fi pierdut metroul sau ca autobuzul să întârzie şi el la rândul lui. Îmi doresc să fi ajuns acolo mai devreme, sau mai târziu, dar nu atunci, îmi doresc să schimb ceva din ce am făcut, îmi doresc...


Îmi doresc, în speranţa că ceea ce a urmat se va schimba, de asemenea, fără doar şi poate. În speranţa că efectul de DOMINO se aplică în viaţa de zi cu zi, în speranţa că principiile mecanicii legate de acţiune şi reacţiune se aplică în viaţa noastră, în speranţa că poate nu s-ar fi întâmplat aşa dacă eu aş fi făcut altfel, dacă eu aş fi procedat altfel, dacă eu n-aş fi făcut ceva, ci altceva. Mă gândesc deseori la consecinţele acţiunilor mele (acţiunile mele fiind deciziile pe care le iau, principiul alegerii avantajoase), astfel uneori mă gândesc dacă ce fac eu acum poate declanşa un război mondial sau dacă poate genera pacea mondială (exagerat vorbind, desigur), oare dacă ar sta toată lumea să se gândească la acest lucru cred că am fi cu toţii nevoiţi să ne preîntâmpinăm toate întâmplările, să ştim deja toate căile sorţii, ale vieţii, însă acest lucru este imposibil.

În acest mod, poate dacă nu ascultam acea piesă acum 3 zile poate nu aş fi ajuns să scriu acest articol. Poate dacă pierdeam avionul acela lucrurile ar fi stat altfel, poate dacă nu câştigam în partea aceea, nu mai pierdeam în cealaltă parte... poate? Nu sunt decât mici întâmplări din viaţa de zi cu zi care mă fac să gândesc că deciziile pe care le luăm ne afectează pe fiecare în parte. Astfel, tu, cel care citeşte, în funcţie de ce vei face în următoarele momente, poate că te vei simţi altfel după ce citeşti tot, sau, poate nu vei simţi nimic, pentru că nu vei înţelege faptul că dacă mâine te trezeşti cu 10 minute mai devreme este posibil să ajungi la destinaţie mai devreme, ajungând mai devreme vei realiza că o să doreşti pleci mai devreme, ceea ce nu poate fi întotdeauna posibil, dacă vei pleca mai devreme, este posibil să ai mai multe avantaje, ş.a.m.d.

Toate aceste fapte declanşează o reacţie în lanţ. Toate reprezintă costul de oportunitate, economic vorbind. Însă, acest cost de oportunitate afectează sau influeanţează doar persoana în cauză sau şi entităţi individuale terţe?

Ajungând la miezul acestui subiect, poate dacă aş fi mers la alt liceu aş fi ajuns la altă facultate, iar dacă aş fi ajuns la altă facultate atunci trecutul, prezentul şi viitorul meu ar fi fost diferit, am dreptate? Este logic, însă dacă eu aş fi ales alt liceu, poate şi colegul meu de facultate ar fi ales altul. Poate el ar fi făcut un alt liceu, însă aceeaşi facultate, dar nu m-ar mai fi avut pe mine coleg. Poate că mi-ar fi ocupat locul altcineva, care, la rândul său, ar fi selectat o alta variantă în viaţă, poate, dacă s-ar fi întâmplat aşa, tu n-ai mai fi fost aici, citind articolul acesta, poate acest articol n-ar mai fi fost scris niciodată... poate nu s-ar fi observat reacţia în lanţ care a avut loc din cauza faptului că eu aş fi ales un alt liceu, un alt profil, o alta facultate, sau, dacă nu aş fi fost născut în acelaşi oraş, dacă n-aş fi fost numit aşa cum sunt acum, dacă ar fi fost altfel... Altfel ai fi avut viaţa acum, te-ai simţi altfel acum, te-ai fi gandit la altceva, în acest moment.

În acest mod, principiul A -> B (a implică b) poate fi uşor reprezentat printr-o simplă frază: "Poate dacă eu nu m-aş fi născut, acea persoană n-ai fi murit.", acestea sunt vorbe grele, însă simt nevoia să le spun. Dacă aş fi întârziat puţin mai mult, tu ai fi putut avea 30 de minute mai multe pentru a te bucura de viaţa ta, însă eu ţi le-am răpit, şi pentru asta îmi pare rău, dar îţi şi mulţumesc pentru că mi le-ai acordat.

Acest articol este scris în memoria Andreei Avramescu (http://andreeaavramescu.vipromania.ro), domnişoara care mi-a acordat 30 de minute din viaţa ei pentru ca eu să o ţin minte o viaţă întreagă. Andreea, îmi doresc să fi întârziat mai mult, pentru a te bucura de viaţa ta mai mult... cu oricât.

Sper că locul în care eşti să fie mai bun, sper să ai timp din plin pentru tine, sper ca pentru tot timpul pe care ni l-ai acordat nouă să primeşti o eternitate în paradis, îţi mulţumesc, încă odată, pentru cele 30 de minute pe care mi le-ai acordat.

Poate am exagerat în unele exprimări, poate că sunt şi eu obosit, poate că uneori trebuie să facem ce ne place, din suflet, din inimă, chiar dacă ne poate costa viaţa.

Aşadar, cum este cu acea întrebare? Poţi da un răspuns? Poate... Însă cel mai simplu lucru este să trăieşti viaţa din plin, să NU dai importanţă banilor niciodată, să NU crezi că dacă faci multe lucruri vei avea un beneficiu suprem... Vei afla dacă eşti fericit când vei ieşi pe stradă şi când vei privi pe cineva în ochi acea persoană îţi va zâmbi, pentru simplul fapt că trăieşti, şi îi eşti alături, chiar fiind total necunoscut. Vei simţi că eşti fericit când vei putea spune că viaţa ta nu valoareză nimic decât ceea ce poţi oferi tu mai departe, ceea ce poţi lăsa în urma ta.

Toate acestea fiind spuse, voi relata şi partea subiectivă a acestui articol, pe care o folosisem anterior ca introducere, însă era improprie.

Simt nevoia să scriu acest articol, chiar şi după o pauză atât de mare, şi poate nejustificată.

Viaţa - ce-i viaţa?
Nimic mai simplu. Viaţa este azi, mâine poate să nu mai fie. Viaţa este fragilă - de o fragilitate nemaiîntâlnită, este ca un fluture, dacă-i retezi aripile el nu va mai putea zbura; Viaţa este tot ce ai tu, ca om. Viaţa este tot ce avem noi, viaţa este darul pe care ni-l dăruim unii altora, viaţa este motorul Pământului. Viaţa este tot.

Ce trebuie să faci cu viaţa (ta)?Trăieşte-o. Din plin. Nu ierta nicio secundă, niciun minut. Trebuie să o împarţi cu ceilalţi, trebuie să o ţii pe linia de plutire, trebuie să o alimentezi cu iubire, prin intermediul sufletului. Trebuie să recunoşti că eşti unic/ă, trebuie conştientizezi viaţa este una singură, nu ai dreptul la mai multe vieţi. Trebuie să începi sau să încetezi să crezi că eşti nemuritor/nemuritoare. Trebuie să tratezi fiecare moment ca fiind ultimul iar ultimul moment să fie întotdeauna cel mai fericit moment din viaţa ta. Trebuie să fii fericit, astfel vei avea o viaţă fericită.

Ce trebuie să NU faci cu viaţa (ta)?
Nu trebuie să o ignori. Nu trebuie să crezi că mai ai încă o şansă, ai o singură viaţă, profita din plin de ea. Nu trebuie să te gândeşti de doua ori când vrei să faci ceva ce-ţi place. NU trebuie să crezi că poţi face ce vrei tu cu viaţa ta, NU poţi face, dacă crezi acest lucru vei suferi consecinţele, mai devreme sau mai tarziu. NU trebuie să uiţi de ea. Să NU o neglijezi. Să nu faci compromisuri. Nu trebuie să ai niciun regret. Iar dacă ai, fă în aşa fel încât să scapi de ele.

În concluzie, opriţi-vă din alergat. Opriţi-vă din muncit. Opriţi-vă din rutină. Trăiţi-vă viaţa, până nu e prea tarziu!


Reacții:

2 comentarii:

Adrian spunea...

recomand cartea "Puterea prezentului" de Eckhart Tolle care la fel pune accent pe traierea vietii acum!

Liliana Avr. spunea...

Daca tu nu te-ai fi nascut, Andreea nu ar fi avut placerea sa te cunoasca. Asta trebuie retinut. Cele 30 de minute au fost importante pentru Andreea, daca le-ati petrecut impreuna. Nu le uita, si daca vreodata vei dori sa impartasesti cele 30 de minute din viata Andreei mamei ei, nu ezita.

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More

 
Brought to you by WildMedia.ro