marți, 30 octombrie 2007

In club, cu tine

Momente dedicate solitudinii sulfetesti blufate de catre mireasma invatatului si starea paralela cu timpul care trece din ce in ce mai rapid.
In timp ce fredonez un cantec de dor, de jale, intr-un fel, desigur nu este doina, un fel de POP, desigur nu ascult asa ceva decat in stari primoniale.
Desigur, dupa pauze "indelungate" deoarece in timp ce scriu, nu numai ca ma gandesc, dar mai imi si pregatesc ce am de facut pentru maine, si asta este destul de enervant, desigur.
"Viata este destul de plictisitoare", asta zice mereu, toata lumea, motivul acestui 'lucru' este ca nu putem sa constientizam adevarata valoare a oamenilor, nu ne putem imagina cat de bine, sau cat de rau putem face prin ceea ce spunem, prin ceea ce gandim si mai ales prin ceea ce actionam.
Eu nu sunt decat un simplu calator etern al vietii, nu sunt decat un simplu gardian al abisului nimic, nu pot constientiza decat ca viata merge mai departe si ca eu fac parte din ea, sau ea din mine, lucruri oarecum ciudate.
Ce subiect interesant, 'viata', m-as gandi la un viitor articol despre asa numita 'Viata', dar ce stiu eu ...

Reacții:

0 comentarii:

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More

 
Brought to you by WildMedia.ro